Daca esti un connoisseur si te-ai cufundat in lumea vinului, cu siguranta ai observat de ceva vreme un apetit general pentru vinurile de tip orange. In ultimii cativa ani, acestea au starnit interesul vinificatorilor si vanzatorilor de vinuri, al restaurantelor si iubitorilor de vin.
Nici alb, nici rosu, aproape rosé, dar nu tocmai, vinul ‘orange’ si-a facut propria categorie. Unii s-ar putea sa fi fost deschisi sa guste vin ‘orange’, dar poate nu toata lumea stie exact ce este cu acest vin. Daca sunteti curiosi sa gasiti mai multe informatii, sunteti exact unde trebuie.
Totul tine de pielite! (Cum se face vinul ‘orange’)
Vinul ‘orange’, cunoscut si sub denumirea de ‘vin alb de contact cu pielitele’, ‘vin alb fermentat cu pielite’, ‘vin de chihlimbar/ ambra’ sau legal ‘vin alb cu maceratie/ macerare’, este un tip de vin obtinut din struguri albi pentru vin, care nu au fost separati de pielite si seminte, ca in procesul tehnologic tipic de la vinul alb, bostina ramanand in contact cu mustul timp de mai multe zile sau chiar luni.
Cea mai de simpla explicatie este ca vinul ‘orange’ este facut din struguri albi, folosind acelasi proces ca la vinul rosu. In mod traditional, vinurile albe sunt facute din struguri albi, presati imediat dupa recoltare, pentru a indeparta sucul de pielitele, semintele si ciorchinii dezbroboniti. Astfel rezulta un lichid limpede care va fermenta devenind vin alb.
In cazul vinului rosu, procesul este oarecum inversat. Pielitele rosii ale boabelor sunt pastrate pentru a da vinului rosu culoarea. Boabele zdrobite sunt lasate sa se macereze impreuna cu pielitele si semintele, in timp ce mustul extrage culoarea in timpul fermentatiei.
In realitate, majoritatea strugurilor rosii au suc limpede, la fel ca strugurii albi. De aceea, prin colectarea rapida a mustului ravac se pot face vinuri albe si din struguri cu pielita colorata (‘blanc de noir’). Nu se poate spune acelasi lucru si despre strugurii care au si pulpa rosie, asa-numitele ‘tinctoriale’, cum este Alicante Bouschet..
De ce se numeste vin ‘orange’?
Nu va voi insulta inteligenta spunand ca numai pielitele strugurilor sunt implicate in obtinerea culorii portocalii a vinului alb cu maceratie. Pentru numarul imens de oameni care cred ca mai exista si alte implicatii vom aduce clarificari.
Numele vine de la culoarea usor portocalie, chihlimbarie sau asemeni carnii de somon pe care vinul o capata in timpul macerarii pe boabe.
Desi unii struguri, cum ar fi Pinot gris si Gewürztraminer, au pielita cu o nota usor trandafirie, care poate adauga culoare vinurilor, tonul portocaliu-chihlimbariu al vinurilor de tip orange provine si din expunerea crescuta la oxygen, pe care o experimenteaza mustul in timpul procesului de macerare in contact cu pielitele.
Ganditi-va la un mar feliat care incepe sa se rumeneasca, dupa ce a stat un timp expus la aer. Chiar daca aceasta expunere este cat se poate de redusa, este suficienta pentru ca vinul sa prinda putina culoare.
Temperatura joaca, de asemenea, un rol esential. Cu cat fermentatia este mai calda, cu atat culoarea vinului va castiga intensitate.
Un pic de istorie a vinului ‘orange’
Vinul ‘orange’ a cunoscut o crestere uimitoare a popularitatii in ultimii ani. Probabil ca nu v-ati astepta sa auziti ca originile acestui stil de vin sunt stravechi si ca a fost produs astfel de mii de ani!
Din punct de vedere arheologic, exista dovezi care demonstreaza ca a fost facut inca din 6000 i.Hr. in arealul Georgiei moderne. Vinurile georgiene – rosii (Otskhanuri Sapere si Saperavi), albe sau portocalii – au fost facute predominant din strugurii Rkatsiteli si rudele acestuia in vase de lut ingropate in pamant, pentru a mentine temperaturile mai scazute. Aceste vase, cunoscute sub numele de ‘qvevri’, sunt in mod traditional captusite si sigilate cu ceara de albine si acoperite cu capace din piatra. Aceasta traditie defineste si astazi o mare parte din vinificatia georgiana
Vinul ‘orange’ in intreaga lume
Imperiul Roman poate sa fi facut si niste vin portocaliu. Romanii foloseau vase de lut, sau amfore, pentru a transporta vinul in Alentejo, Portugalia, unde aceasta practica ramane inca o parte centrala a vinificatiei traditionale. Chiar daca majoritatea vinului de amfora sau „tahla” este rosu, multi producatori (cum ar fi Herdade do Rocim si Adega Cartuxa) produc, de asemenea, o versiune de vin alb, produs prin contactul prelungit cu pielitele.
In nord-estul Italiei, „ramato” (care este traducerea italiana pentru castaniu sau aramiu) este un stil de vin portocaliu facut din Pinot Grigio, precum si din Sauvignon Vert si Ribolla Gialla.
In Slovenia, chiar peste granita cu Italia, stilul acesta de vinificatie a devenit emblematic, un semn distinctiv al traditiei istorice.
In Franta, regiunea Jura este cunoscuta pentru „Vin Jaune” si “Côtes du Jura”, ambele fiind facute printr-o metoda similara, cu un stil oxidativ.
In Lumea Noua, in ultimii 10 ani, producatorii din New York, California & Oregon, Chile si Australia au experimentat deja stilul si fac in continuare cercetari.
Caracteristici generale ale vinului ‘orange’
Majoritatea vinurilor ‘orange’ sunt fermentate pentru a devein seci (adica nu sunt dulci); cu toate acestea, fara indoiala, exista pe piata si anumite vinuri de tip ‘orange’ denmiseci (putin dulci) de la producatori mai creativi si ambitiosi.
Vinul ‘orange’ are mult mai putin alcool decat vinurile produse in mod traditional. Unele vinuri ‘orange’ contin doar 10% alcool, ceea ce le face companioni perfecti pentru petreceri. In general, vinurile ‘orange’ sunt foarte echilibrate si sarace in alcool. De aceea, vinul portocaliu nu este ceasca de ceai/ paharul de vin pentru orice iubitor de vin.
Ce gust are vinul ‘orange’?
Vinurile de tip orange sunt, in general, acoperitoare pentru palat, aderente si au arome de mandarine, citrice, fructe oxidate, bere acrita si/ sau ierburi amare, in functie de tehnicile de vinificatie si soiurile de struguri folosite. La gust, sunt pline, seci si chiar daca au taninuri ca un vin rosu, au acriciunea unei beri cu fructe. Adesea, vinurile de tip orange sunt atat de intense, incat s-ar putea sa aveti senzatia ca ceva tocmai v-a plesnit in fata. Lasand gluma deoparte, aceste vinuri sunt puternice, intense si pline de caracter. Nu neaparat frumos.
In general, puteti pastra o sticla de vin deschisa timp de trei zile, anumite sticle tinand mai mult decat altele, in functie de soiul de struguri folosit si de procesul de vinificatie prin care au fost facute.
Cine bea vin ‘orange’?
In anii 90, odata cu cresterea tendintei vinului natural, vinul de tip orange a inceput sa devina cunoscut si apreciat datorita a doi vinificatori italieni (Stanko Radikon si Joško Gravner). Popularitatea a crescut din ce in ce mai mult in Europa (Franta, Germania, Austria, Spania) si in Lumea Noua (SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda).
Analizat separat, un bautor/ pasionat de vin ‘orange’ indrageste vinurile puternice, intense, unice, cu caracter indraznet. El/ ea este o persoana curioasa si apreciaza indelungatul proces de vinificare prin care a trecut vinul ‘orange’ din paharul sau.
Cele mai interesante vinuri ‘orange’ de incercat:
- Private Selection Chardonnay Wine, facut din Chardonnay, produs de Crama Liliac.
Trecand granitele, ati putea da o sansa si la:
Cum ati combina vinul ‘orange’ cu mancare
Deoarece vinurile de tip orange sunt in mod obisnuit seci, cu note de tanin si o senzatie mai aspra in gust, mai robuste decat vinurile albe, dar cu mai putina intensitate decat rosiile indraznete, tanice, ele se potrivesc perfect pentru o varietate de bucatarii.
Aromele indraznete functioneaza cel mai bine. Incercati branzeturi tari, mezeluri sau mancaruri marocane cu condimente: cumin, piper, scortisoara, boia de ardei si sofran.
Alternative: curry indian, tapas savuroase in stil spaniol, carne si peste la gratar.
