Pentru toti cei care cunosc in amanunt povestea de succes a Cramei SERVE, e cat se poate de clar ca nimic din ce s-a intamplat in istoria cramei nu ar fi fost posibil daca nu s-ar fi aliniat, undeva, in Univers, niste astre.
Argumentele sunt evidente. Un conte francez, Guy Tyrel de Poix, mostenitor al Domeniul Peraldi, din Corsica, unde tatal sau plantase 40 de hectare cu vita-de-vie, pleaca in lume, la inceputul anilor ’90, pentru a descoperi oportunitati de a investi in viticultura. Ce sanse erau ca, desi primele trei alegeri pentru a investi au fost Chile, Ungaria si Bulgaria – sa aleaga Romania?
Apoi, care era probabilitatea ca Guy Tyrel de Poix, stomatolog de profesie, sa o intalneasca, in Romania, pe Mihaela Badea, inginer de telecomenzi feroviare – viitoarea doamnă de Poix, iar această intalnire sa fie determinanta pentru aparitia primei companii viticole private din anii ’90?
Mai departe, care erau sansele pentru ca intalnirea contelui cu oenologul Aurel Rotarescu sa fie preludiul unei serii de premiere nationale? Pentru ca, in scurt timp, SERVE a devenit primul producator privat de vinuri din Romania (1994); a scos pe piata primul roze sec romanesc (1995) și primul Cuvee romanesc – Cuvee Charlotte (1998); a realizat prima asociere de soiuri autohtone si internationale (1999).
Fara indoiala, e o poveste demna de un scenariu de film. Un motiv in plus sa aflam mai multe despre SERVE chiar de la Mihaela de Poix, cea care duce mai departe, cu aceeasi pasiune, visul contelui corsican indragostit de Romania.
Sunteti proprietar si CEO al unei crame ce a impresionat, prin vinurile sale, inca de la infiintare. Nu cred ca mai exista vreun iubitor al vinurilor cramei dumneavoastra care sa nu stie ca SERVE nu ar fi existat fara regretatul Guy Tyrel de Poix.
Care au fost cele mai mari provocari carora a fost nevoie sa le faceti fata, incepand din 2011, pentru a implini viziunea presedintelui si fondatorului grupului?
Asa este, curajul si inspiratia lui Guy au facut posibila infiintarea SERVE; as mentiona aici si meritul lui Guy de a fi deschis calea catre viticultura moderna in Romania; cei care activau in acele vremuri stiu ca in anii ’90 viticultura noastra era cu o generatie in urma tarilor viticole europene, din toate punctele de vedere.
Cea mai mare provocare a fost, atat pentru echipa, cat si pentru mine personal, dezvoltarea liniei de cuvee-uri pe care Guy o initiase in spiritul integrarii notiunii de familie in businessul pe care l-a creat departe de casa lui de origine: foarte implicat alaturi de noi in partea de creatie a vinurilor, el a fost, intotdeauna, cel care a trasat directia de calitate a vinurilor noastre: finete, eleganta, o anume discretie a aromelor, elemente care ne caracterizeaza si acum vinurile, pe care Guy le caracteriza ca "feminine". Asadar, in primii ani ne-au lipsit spiritul sau de analiza si opiniile lui cu care orienta personalitatea fiecarui vin in parte in functie de personajul pe care il reprezenta. Abia in 2014 am reusit sa lansam, dupa trei ani de asteptare, faimosul cuvee care ii poarta numele si care confirma, incepand de atunci, dragostea si increderea lui Guy in soiul Feteasca Neagra. Astfel am stiut ca suntem pe calea cea buna si am continuat cu creatia vinurilor reprezentative pentru fiecare (nou) membru al familiei.
In ce ma priveste, a mai existat o provocare: aceea de a gestiona, pe langa SERVE, cu care eram obisnuita, si domeniul lui Guy din Corsica, Domaine Peraldi, mostenire de familie de multe generatii. Domeniul Peraldi venea cu o mare incarcatura de responsabilitate dar si emotionala, fiind legat de familia lui Guy, si a trebuit gestionat de la fata locului in prima etapa. Sunt multumita sa constat ca acest proiect este si el pe calea cea buna si confirma perenitatea viziunilor noastre pe termen lung.
In spatele succesului sta, dincolo de pasiune, foarte multa munca in echipa. In afara de cunoscutul oenolog Aurel Rotarescu, cine sunt cei care va sunt alaturi, in fiecare zi?
Am considerat intotdeauna ca o companie de familie asa cum este a noatra (si ma intreb, din ce in ce mai des, daca nu se aplica si companiilor mai mari) are nevoie de o echipa de calitate, sudata si stabila, care sa simta ca face parte dintr-o familie si sa functioneze bazat pe incerdere si obiective comune ca o familie. Ma consider o persoana norocoasa sa lucrez cu oameni care si-au inceput cariera la noi, asa cum este Aurel. Daca vorbim despre oamenii din vie, coordonati de Doina POPA, sau de echipa din crama de sub comanda lui Aurel, de Dan NAFTANAILA care are toata partea de organizare, investitii si dezvoltare, sau de echipa formata din Alina, Geta si Georgeta care au in sarcina lor resursele umane, contabilitatea si finantele noastre, pot spune ca echipa SERVE este o echipa cu traditie, care se identifica cu obiectivele companiei asa cum fac membri unei adevarate mari familii.
Ce perspective are, in opinia dumneavoastra, piata vinului din Romania, in 2022, intr-o perioada ce se anunta a fi extrem de dificila din punct de vedere economic?
Asa este, faptul ca ne vom confrunta cu recesiune si inflatie pe plan global a devenit o realitate; piata vinurilor este din pacate perturbata de mai multi ani de dereglarile climatice si nu numai. In Romania, care este o piata tanara daca ne uitam din perspectiva dinamicii ofertei de vinuri, dar si a preferintelor publicului, nu ne putem astepta la „liniste".
Daca la inceputul anului asteptam o crestere a consumului de vin in special in canalul HoReCa, unde noi realizam majoritatea cifrei din piata locala, dupa 24 februarie previziunile au trebuit revazute: dezorientarea, prudenta si mai nou scaderea puterii de cumparare isi vor spune in mod cert cuvantul, si asta pe toate canalele de vanzare; ne asteptam ca presiunea pe preturi sa continue; noi ne pregatim asadar pentru inca un an plin de provocari, solicitant, si speram ca il vom trece cu bine, asa cum am trecut si ultimii 28 de ani si alte cateva crize.
Din postura de proprietar si CEO al unei crame, cu siguranta iubiti vinul. Aveti un ritual personal de degustare?
Cred ca „ritual" este mult spus: daca vorbim de degustarile profesionale, noi degustam impreuna cu Aurel si cu Sabin, discipolul lui, abia iesit din facultatea de la Cluj, dar si cu alti membri ai echipei; in aceste cazuri este mai degraba o procedura decat un ritual: avem grija sa fim odihniti, degustarile se fac intotdeauna in jurul orei 11 dimineata (atunci cand simturile sunt vii, pentru ca se apropie ora dejunului), in aceeasi incapere, luminoasa si fara mirosuri straine. Este foarte util sa degusti in echipa: astfel, fiecare din noi isi poate calibra periodic simturile.
In ceea ce priveste savurarea unui vin, am intr-adevar cateva conditii de la care nu ma abat: paharul (sa aiba buza subtire si, bineinteles, picior), temperatura vinului, atat la albe si rozeuri, dar in special la rosii (recunosc ca sunt foarte pretentioasa la temperatura vinurilor rosii) si compania in care ma aflu.
In ultimul deceniu, turismul oenologic a crescut exponential în Romania. Ce experiență senzoriala i se ofera unui iubitor de vin aflat in vizită la crama SERVE?
Toti cei care ne calca pragul la crama simt ca au ajuns „acasa". Apoi, lasam vinurile sa vorbeasca, acompaniate de noi, cei care le-au faurit. Suntem foarte bucurosi sa constatam interesul crescand al amatorilor de vinuri pentru vizitele la crame: este una din cele mai bune maniere de a aduce consumatorii in „culisele" cramelor, deci mai aproape de vinuri.
Dealtfel ne mandrim cu faptul ca SERVE a fost un pionier in organizarea acestor vizite, atat pentru publicul profesionist, cat si pentru cei care iubesc vinurile. Continuam sa ne dezvoltam catre aceasta activitate ca sa aducem catre noi, din ce in ce mai mult, publicul de vinuri.
Daca v-ar vizita, la crama, niște tineri care au descoperit recent vinul, cu ce etichete le-ati recomanda sa inceapa si cum i-ati convinge ca vinurile de la SERVE sunt o experiență esențiala in calatoria oenologică pe care tocmai au inceput-o?
Foarte buna intrebare. Mai ales ca exista perceptia ca lumea vinurilor este o lume sofisticata, exclusivista, iar analiza senzoriala a vinurilor ii tine departe pe cei mai putin initiati, ridica bariere in accesarea vinului in general.
De aceea, noi le recomandam tinerilor sa inceapa cu doua categorii de vin de la noi, categorii care le sunt destinate: prima ar fi rozeurile care, desi seci, sugereaza sucrozitate prin aromele florale extrem de prezente, fiind astfel mai usor de inteles de papilele mai sensibile ale tinerilor; cealalta categorie sunt vinurile mono-soi: recomandam ca soiuri albe pe cele aromate (stil Sauvignon Blanc si Chardonnay) care au arome care se pot usor asocia cu fructe consumate curent (grapefruit, piersici, pepene galben) iar ca soiuri rosii recomandam Pinot Noir, pentru delicatetea taninurilor si aromele de cirese extrem de usor de identificat. Iar in final ne place sa concluzionam ca «cel mai bun vin este cel baut cu placere si povestit impreuna cu oameni faini».
Care va fi directia cramei in urmatorii ani?
Intentionam sa pastram aceeasi linie a produselor noastre, ceea ce nu inseamna ca nu pregatim si cateva surprize pe care ne pastram placerea sa vi le dezvaluim la momentul potrivit.
Va multumesc!
